Cum au dispărut 8 miliarde de euro din economia României în doar 6 luni

sâmbătă, 10 iulie 2010

Cum au dispărut 8 miliarde de euro din economia României în doar 6 luni

Posted on 13:53 by Cioara Andrei

La finele acestui an economia României ar putea fi cu 8 miliarde de euro mai mică decât estima Guvernul în ianuarie, adică de 118 miliarde de euro în loc de 126 de miliarde de euro, pierderea fiind de peste un miliard de euro pe lună din momentul primei prognoze până la cele de acum, scrie Gandul.

Conform prognozelor băncilor din România, în loc ca PIB să scadă cu 0,5%, recesiunea ar putea fi de fapt de 3%. Asta înseamnă că anul acesta în România se va produce şi se va consuma şi mai puţin decât anul trecut. O cerere mai mică din partea populaţiei înseamnă scăderea vânzărilor firmelor şi, implicit, fie îngheţări sau tăieri de salarii, fie noi disponibilizări. În acelaşi timp, o scădere economică mai mare decât cea prognozată înseamnă şi venituri mai mici la bugetul de stat. Guvernul are trei posibilităţi pentru a "rezolva" problema: fie va depăşi deficitul bugetar impus de FMI, de 6,9% din PIB, ceea ce ar putea pune în pericol acordul şi ar putea arunca din nou cursul în aer, fie va tăia şi mai mult din cheltuielile statului (pentru a le adapta la veniturile mai mici), fie se va întoarce din nou cu faţa către populaţie pentru mai mulţi bani, prin taxe şi impozite noi sau mai mari. Estimările bancherilor: economia scade cu 2,5-3% La finele acestui an România ar putea avea o scădere economică nu de 0,5% din PIB, varianta după care statul cheltuie banii în acest moment, ci de 3% din PIB. Astfel, de la începutul acestui an până acum, trecând de la o estimare de 1,5 din PIB creştere economică la o recesiune de 3%, economia românească are toate şansele ca la finele anului să valoreze nu 126 miliarde de euro, cât se estima în ianuarie, ci doar 118 miliarde de euro. Asta înseamnă, în medie, că în fiecare lună din 2010 economia a pierdut, conform prognozelor, câte un miliard de euro din valoarea totală. Cum ponderea veniturilor în PIB este de cel mult 32%, rezultă că statul va încasa anul acesta prin taxe şi impozite cu cel puţin 2,56 miliarde de euro mai puţin decât estimase la începutul lui 2010.

În timp ce, până la rectificarea bugetară, valoarea economiei româneşti este estimată la o valoare de 121 miliarde de euro, în urma unei scăderi de doar 0,5% din PIB, economiştii atrag atenţia că prognozele sunt mult mai proaste.

Estimăm o scădere a economiei de 3% în acest an, în condiţiile în care este evident că va exista o contracţie foarte mare a consumului, ca urmare a ajustării veniturilor, creşterii şomajului şi a TVA", susţine Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank, citat de Mediafax. Dumitru nu este însă singurul economist care susţine că există posibilitatea ca economia locală să scadă de şase ori mai repede anul acesta decât estimează acum Guvernul: economiştii ING prognozează şi ei o recesiune de 3% din PIB, Oxford Economics pariează pe o scădere de 2,6% din PIB, iar UniCredit Ţiriac Bank ia în calcul o recesiune de 2,5% din PIB.

Ce înseamnă o recesiune şi mai adâncă: noi concedieri şi taxe noi sau mai mari

"Înrăutăţirea evoluţiei economiei are consecinţe şi la nivel microeconomic, la nivelul firmelor, care vor vinde mai puţine bunuri şi servicii, vor avea un profit mai mic şi, probabil, vor continua să reducă din cheltuieli, prin concedieri, de exemplu, dar şi la nivelul bugetului de stat, care va avea încasări mai mici", a declarat pentru Gândul Radu Crăciun, director de investiţii Eureko Pensii. Statul va trebui să compenseze, într-un fel sau altul, această scădere de venituri şi pentru a respecta deficitul bugetar de 6,9% din PIB impus de FMI dar şi pentru a putea să îşi plătească la timp obligaţiile curente, ceea ce ar putea însemna taxa noi sau mai mari. "E posibil ca la un moment dat creşterea TVA să nu mai fie suficientă. Guvernul va trebui să găsească alte modalităţi de a aduce venituri la buget. De altfel, după cum a putut observa toată lumea, în ultima vreme opinia publică este pregătită de înalţii oficiali români, printre care şi preşedintele Traian Băsescu, pentru modificări importante în taxe şi impozite anul viitor", spune Crăciun.

Prin creşterea TVA de la 19% la 24% Finanţele speră să aducă la buget venituri suplimentare de circa 950 de milioane de euro. Aceste venituri nu pot însă, nici măcar într-un scenariu optimist, să acopere gaura din buget datorată imposibilităţii de a scădea pensiile cu 15% până la finele acestui an.

Vlădescu a anunţat noi măsuri dacă economia scade cu mai mult de 2%

Acum o lună, cu două săptămâni înainte de anunţul oficial privind majorarea TVA la 24%, ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu, a declarat că în cazul în care economia locală va scădea mai mult decât se estima în acel moment, respectiv cu circa 0,5% din PIB, va fi nevoie de măsuri suplimentare din partea Guvernului.

"În cazul în care recesiunea economică din România rămâne aşa cum este astăzi, la 0, poate -1%, nu va fi nevoie să luăm măsuri suplimentare, chiar dacă vor fi probleme, facem ajustări, tăiem cheltuielile. Dacă vom avea o recesiune de -2, -3, -4%, discutăm deja de un alt scenariu. După părerea noastră, la anul, va fi tot zero, sau o uşoară creştere economică", a declarat şeful Finanţelor. După două săptămâni Executivul a crescut cu cinci puncte procentuale taxa pe valoare adăugată.

Crăciun spune că, în momentul de faţă, o eventuală nouă majorare a TVA este aproape exclusă, pentru că 24% este deja un nivel ridicat. "Rămâne însă cota unică, prin majorarea căreia statul ar putea obţine venituri suplimentare destul de consistente. Cred însă, după cum arată lucrurile acum, că în cel mai rău caz deficitul bugetar va fi mai mare decât cel stabilit cu FMI, lărgirea bazei de impozitare şi o eventuală majorare a taxelor urmând să aibă loc anul viitor", explică directorul de investiţii ale Eureko Pensii.

sursa: Ziarul Financiar