sport media si lifestyle!!!

"Este dramatic". Aşa a ca-racterizat preşedintele Traian Băsescu faptul că deficitul facturii sociale este de aproape trei miliarde de euro. "Trebuie să vedem cât de mult vom continua să cheltuim pentru costuri sociale. Avem un deficit de aproape 3 miliarde euro, ceea ce este dramatic. Trebuie să reducem toate bugetele", a declarat preşedintele în contextul unor discuţii avute luni la Palatul Cotroceni cu şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, privind deficitul bugetar al României.

Anul viitor România va trebui să împrumute, în total, circa 13 miliarde de euro de la bancheri sau de la instituţiile financiare internaţionale, atât pentru a acoperi deficitul bugetar (estimat la 4,4% din PIB - 5,2 miliarde de euro), cât şi pentru a rambursa creditele luate până acum care vor ajunge la scadenţă în 2011. Doar pentru plata dobânzilor aferente împrumuturilor luate până acum statul va cheltui anul viitor peste două miliarde de euro, conform da-telor Ministerului de Finanţe. Din totalul de 5,2 miliarde de euro, 3,6 miliarde de euro reprezintă deficitul sistemului public de pensii, respectiv diferenţa între cheltuielile cu pensiile şi veniturile din contribuţiile sociale de stat.

Soluţia prezidenţială: Un nou acord

În cadrul întrevederii cu oficialul FMI preşedintele Traian Băsescu a făcut publică data la care vor începe negocierile dintre reprezentanţii Guvernului şi oficialii FMI privind semnarea unui nou acord.
"Propunerea mea către dumnea-voastră este ca, cu ocazia vizitei din octombrie, să ne uităm la viitorul acord între România şi FMI, să vedem dacă soluţia corectă este extinderea actualului acord sau de a avea un acord de tip «precautionary», acesta este mesajul meu către dumneavoastră", a declarat Băsescu.

Primul anunţ oficial privind un posibil nou acord cu Fondul a fost făcut tot de către preşedintele Traian Băsescu, la finele lunii martie, cu ocazia vizitei oficiale în România a directorului general al FMI, Dominique Strauss-Kahn. "Din punctul nostru de vedere, dorim o cooperare pe termen lung cu FMI. Cel mai probabil vă vom solicita un acord stand by de asistenţă sau o linie de credit flexibilă", a declarat atunci preşedintele.

Actualul acord cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, în valoare de 20 de miliarde de euro, a fost semnat în primăvara anului trecut şi se va finaliza la începutul lui 2011. Până în momentul de faţă nici oficialii români, nici cei ai FMI nu au precizat în mod public ce fel de nou acord ar putea fi semnat la finalizarea celui de acum, respectiv dacă va fi vorba despre un nou credit, despre deschiderea unei linii de creditarea sau despre asistenţă tehnică.

Tănăsescu: Mesajul nu este că "Vrem bani de la Fondul Monetar"

Un nou acord nu presupune însă şi un credit de la FMI, pentru că România "a trecut de această etapă", după cum susţine Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI.
"Acest mesaj nu este un mesaj «Vrem bani de la Fondul Monetar», nu. România a trecut de această etapă şi nu cred că are nevoie în continuare de noi împrumuturi de la FMI. Are nevoie de un nou acord de colaborare", a declarat Tănăsescu pentru Ştirile Pro TV.

De faptul că statul nu va lua bani de la FMI pentru a finanţa deficitul bugetar este sigur şi Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. "Probabil că un nou acord cu FMI nu va putea fi ocolit. Ar fi bine dacă am putea ajunge la concluzia că împrumutul poate fi de tip precautionary. Există îngrijorări privind sustenabilitatea fiscală pe termen mediu. Pe termen scurt, riscurile sunt ţinute în frâu de faptul că avem o datorie publică mică şi am avut acces la sumele din primul împrumut cu FMI, Comisia Europeană Şi Banca Mondială. Riscul unor noi derapaje fiscale va rămâne destul de ridicat până când ajustările făcute anul acesta nu vor fi consolidate cu reforme mai profunde în aparatul guvernamental supradimensionat şi în aria cheltuielilor sociale. Acest risc menţine costurile împrumuturilor de pe piţele externe la niveluri relativ ridicate. Un nou acord cu FMI ar putea sprijini reformele necesare. Dacă noul acord va fi de tip stand-by, în ceea ce priveşte destinaţia banilor, eu cred că board-ul FMI va fi greu de convins să facă din nou o excepţie şi parte din sume să poată fi folosite pentru acoperirea deficitului bugetar". ", a declarat Croitoru pentru Gândul.

Deficitul fondului de pensii de stat urcă la 10% din veniturile bugetare

Anul viitor România va trebui să împrumute de la bănci sau de la instituţiile financiare internaţionale 5,2 miliarde de euro, pentru finanţarea deficitului bugetar, respectiv pentru a acoperi diferenţa dintre venituri şi cheltuieli. Mai mult de două treimi din această sumă, 3,6 miliarde de euro, o reprezintă deficitul bugetului de pensii de stat, după cum a declarat recent preşedintele. "Din acest 4,4%, care înseamnă circa 5,2 miliarde de euro, 3,6 miliarde de euro sunt numai deficitul la fondul de pensii. Nu mai vorbim că avem deficite pe toate celelalte fonduri sociale care trebuiesc acoperite tot din împrumuturi", a explicat Traian Băsescu. Astfel, anul viitor deficitul sistemului public de pensii va ajunge la 10% din venituri.

La deficitul fondului de pensii se adaugă însă şi cel de la fondul de şomaj, despre care preşedintele spune că va fi de 0,5% din PIB anul viitor, respectiv de circa 600 de milioane de euro. Lista cu obligaţiile statului nu se opreşte însă aici. Până la finalizarea acordului actual semnat cu FMI şi CE, statul român trebuie să nu mai aibă nicio datorie mai veche de 90 de zile către mediul privat. La jumătatea acestui an valoarea arieratelor cu o scadenţă de peste 90 de zile era de 1,84 miliarde de lei, respectiv 438 de milioane de euro, adică aproximativ 0,3% din PIB. Deficitul bugetar aferent pensiilor, şomajului şi datoriilor de peste 90 de zile ale statutului către mediul privat ajunge astfel, în total, la 3,9% din PIB.

Datoria publică a crescut cu 16 miliarde de euro din 2008

Pentru că statul nu a reuşit redu-cerea cheltuielor pe măsura scăderii veniturilor în timpul crizei, singura soluţie pentru a onora angajamentele statului a fost împrumutul. Astfel, de la finele lui 2008 până la mijlocul acestui an, datoria publică a României a crescut cu circa 67 de miliarde de lei, respectiv cu 16 miliarde de euro. Ca pondere în PIB, datoria publică a explodat de la 21,65% la 34,66% din PIB, în acelaşi interval.

"În cazul României nu mai putem vorbi despre o datorie publică mică în acest moment, iar profilul acesteia pe maturităţi nu este unul favorabil (mare parte din datorie este pe termen scurt). Avem o datorie publică ce s-a dublat în doi-trei ani. Acum vorbim despre un nivel ce tinde spre 40% din PIB, dar este posibil să ajungem şi la 50% sau la 60% din PIB în anii următori dacă deficitele bugetare nu vor fi micşorate rapid", a declarat pentru Gândul Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, instituţie creată la cererea expresă a FMI pentru a monitoriza şi pentru a analiza politicile fiscale ale Guvernului.

Mai mult decât atât, susţine el, se pune şi problema motivului acestei explozii a datoriei publice, respectiv a destinaţiei acestor bani de împrumut.

"Statul se împrumută în acest moment pentru a-şi acoperi cheltu-ielile curente, cum ar fi factura so-cială (în principal salarii şi pensii). În special sistemul de pensii are un deficit structural foarte mare care trebuie finanţat. Practic, ne împrumutăm pentru a trăi de pe o zi pe alta", a adăugat preşedintele Consiliului Fiscal.

El a precizat că soluţia pentru a ieşi din această situaţie este simplă şi inevitabilă, respectiv "reducerea facturii sociale şi reformele structu-rale", pentru că acordul este "o măsură temporară, menită să te ajute să te ajustezi mai uşor, mai suportabil şi să ai răgazul necesar pentru a face reforme structurale".

sursa: Gandul