sport media si lifestyle!!!

Anul trecut, băncile, instituţiile financiare nebancare şi firmele de recuperare au trimis clienţilor sms-uri în valoare de peste 1,5 milioane de euro Ca să recupereze banii împrumutaţi românilor şi pentru a-i face pe oameni să nu uite că au de plătit rate lunare, băncile şi instituţiile financiare nebancare (IFN), alături de recuperatori, au declanşat anul trecut un adevărat asalt comunicaţional. Ele au expediat 45 de milioane de sms-uri către clienţii lor, adică jumătate din toate mesajele trimise de firmele din România în cadrul unor campanii directe, potrivit datelor comunicate pentru gândul de Netopia Sistem.

Efortul instituţiilor financiare este perfect justiticat de numărul mare al românilor care au restanţe la bănci. La finele lunii noiembrie 2010, peste 725.000 de persoane fizice figurau la Biroul de Credit cu restanţe mai mari de 30 de zile, cu 4,94% mai multe decât în prima lună a anului trecut. În aceste condiţii, bancherii fac tot posibilul pentru a-şi recupera banii împrumutaţi fără a apela la executarea silită, un proces greoi şi neprofitabil în condiţii de criză. Unele instituţiii de credit recurg şi la metode inedite, cum ar fi apelul telefonic către un client pentru a-l ruga să bată la uşa vecinului restanţier, ca să-i aducă aminte să plătească rata. Mai departe, intră în scenă recuperatorii firmelor de colectare de creanţe. Munca lor este standardizată, fiecare pas fiind înscris într-un ghid intern.

De la mesaje de avertizare la înştiinţări privind programul magazinelor

Anul trecut, băncile, instituţiile financiare nebancare şi firmele de colectare de creanţe din toată ţara au trimis peste 45 de milioane de sms-uri către clienţii lor, bun-platnici sau cu datorii de achitat, potrivit datelor comunicate pentru gândul de Netopia Sistem. Jumătate din volumul mesajelor scrise la nivelul întregii pieţe - de peste 90 milioane de sms-uri, în total - le revin băncilor şi recuperatorilor.
Unele conţin texte care le reamintesc debitorilor că scadenţa la credit se apropie. "Rata lunară pentru creditul dvs. de la BCR de 208,85 euro este scadentă la data de 3 februarie 2011. Dacă aţi achitat-o deja, ignoraţi acest mesaj", sună mesajul trimis de bancă unui client bun-platnic.

Altele conţin texte de avertizare pentru cei care au întârziat cu plata datoriei lunare, chiar şi cu câteva zile. "Vă informăm că aţi întâziat din nou plata ratei la Cetelem IFN. Achitaţi urgent suma de 101,4 lei pentru a nu fi raportat la Biroul de Credit!", este înştiinţată o altă persoană.
Nu sunt singurele tipuri de mesaje trimise în cadrul campaniilor directe. Firmele apelează la această modalitate de comunicare şi când au de făcut anunţuri despre deschiderea de noi filiale, programul magazinelor în anumite perioade sau lansarea de oferte speciale.

90 milioane de sms-uri în valoare de 3,3 milioane de euro

Cele 90 de milioane de mesaje scrise au costat firmele din România aproximativ 3,3 milioane de euro, cu peste 30% mai mult decât în 2009. Cu atât a crescut şi numărul sms-urilor trimise anul trecut în cadrul campaniilor directe ale firmelor. Din calculele gândul reiese că băncile, IFN-urile şi firmele de recuperare au cheltuit peste 1,5 milioane de euro. În anii trecuţi, sporirea numărului de mesaje era motivată de lărgirea bazei de clienţi ai firmelor. În 2010, însă, lucrurile s-au schimbat, pe fondul înmulţirii cazurilor de neplată. "Creşterea din 2010 se bazează mai ales pe nevoia companiilor de a înştiinţa mai des actualii clienţi, în special pe zona debitelor restante. Creşterea s-a observat de la lună la lună", a declarat pentru gândul Antonio Eram, CEO Netopia Sistem.

Ghidul recuperatorilor. Ce fac atunci când vor să-ţi ia banii

Până a apela la firmele de colectare de creanţe, unele bănci practică şi metode inedite. Pentru a recupera ratele neplătite, angajaţii unor bănci apelează la vecinii clienţilor lor pe care îi roagă să bată la uşa restanţierilor. Între băncile reclamate se numără Bancpost şi Piraeus Bank, situaţie prezentată de gândul în urmă cu câteva luni.
Ca să recupereze propriu-zis banii, firmele de colectare de creanţe acţionează după un mic ghid intern, standardizat pe etape. Alexandra Rusen, coordonatorul departamentului de colectare creanţe persoane fizice din cadrul Coface, companie care deţine 30% din piaţa de profil, explică pentru gândul care sunt etapele de recuperare.

►Etapa "call center". La telefon, prin sms ori pe e-mail şi prin notificări scrise, restanţierul este avertizat asupra datoriilor la bănci, la operatorii de telefonie sau la utilităţi.

► Etapa "street collection". În acest caz, firma de recuperare trimite un reprezentant la domiciliul debitorului, pentru a încerca rezolvarea problemei pe cale amiabilă.

► Etapa prelegală. Presupune transmiterea unei "concilieri de plată", semnată şi ştampilată de avocat.

► Etapa legală, în care are loc acţionarea în instanţă a debitorului. Mai întâi, persoana va primi o somaţie de plată, după care, în cazul în care nu se conformează, se ajunge la executarea silită. Perioada de timp până când se ajunge la etapa executării silite este influenţată de tipul creanţei, strategia creditorului şi valoarea creanţelor. "În general, în etapa executării ajung creanţe mai vechi de 180 de zile de întârziere", explică Rusen.

Peste 725.000 de restanţieri în noiembrie 2010

Numărul persoanelor fizice cu restanţe mai mari de 30 de zile a crescut anul trecut cu 4,94% din ianuarie până în noiembrie, ajungând la peste 725.000, potrivit datelor Biroului de Credit, centralizate de Banca Naţională a României. În aceeaşi perioadă, sumele restante s-au majorat cu 62,6%, până la aproximativ 5,3 miliarde de lei (în jur de 1,26 miliarde de euro). Îngrijorător este faptul că ponderea restanţelor mai mari de 90 de zile a urcat cu 36,1% în primele 11 luni ale anului trecut, de la 2,4 miliarde de lei (580 milioane de euro) la 3,8 miliarde de lei (904 milioane de euro), arată datele Biroului de Credit.
Asta înseamnă că 71% din restanţele la bănci înregistrate de persoanele fizice au întârzieri la plată de peste 3 luni. Or, riscul de a fi demarat un proces de executare silită creşte foarte mult în acest caz. Băncile şi firmele de recuperare de creanţe nu mizează însă în primul rând pe această metodă, considerată a fi o soluţie de ultimă instanţă. Este preferată, de cele mai multe ori, restructurarea creditului, respectiv adoptarea unor măsuri, printre care majorarea scadenţei sau anumite reduceri temporare, astfel încât clientul să poată plăti ratele.

sursa: Gandul